Pelerinaj Prislop pe Urmele Parintelui Arsenie Boca

ZIUA I - Sambata: ruta Bucuresti - Cotmeana - Bistrita de Valcea - Lainici - Petrosani

 

Plecare din Bucuresti la locul si ora stabilita de comun acord. Apoi ne indreptam spre Petrosani. Prima vizita este:

Mânăstirea Cotmeana este o mânăstire ortodoxa, cu obste de călugări, din judetul Arges. Locaşul de rugăciune din Cotmeana se află în comuna omonimă, aflată la doar 30 de kilometri est de Râmnicu Vâlcea si la 32 de kilometri nord-vest de Piteşti, pe drumul naţional ce leagă cele două oraşe.

La Cotmeana se află cel mai vechi clopot din Țara Românească, donat mânăstirii de „jupân Dragomir” în anul 1385. Mânăstirea a fost redeschisă în anul 1990.

 Mânăstirea Bistrita de Valcea este o mănăstire ortodoxă din România situată în apropierea satului Bistriţa, comuna Costeşti, judeţul Vâlcea, aflată în arhiepiscopia Râmnicului. Este o ctitorie a boierilor Craioveşti, datând din jurul anului 1490, având hramul Adormirea Maicii Domnului.

Mănăstirea Bistriţa este vestită şi prin faptul că aici s-a înfiinţat prima tiparniţă din Ţara Românească, unde s-a tipărit de către călugărul Macarie, în 1508, Liturghierul (în limba slavonă), prima carte tipărită pe pământ românesc.

 Prima atestare documentara a Manastirii Bistrita este mentionat intr-un act  apartinand  Vlad Calugarul din anul 1494.

Manastirea a fost distrusa din temelii de catre Mihnea Voda in  lupta împotriva Craiovestilor din anul 1509. Un document al vremii specifica faptul ca Mihnea Voda a luptat lupta impotriva Craiovestilor si care  a fost refacuta in timpul lui Neagoe Basarab intre 1515 - 1519 tot de catre boierii Craiovesti.

Marele ban Barbu Craiovescu al Olteniei a adus de la Constantinopol cea mai de pret comoara a lacasului, moastele Sfantului Grigorie Decapolitul. Trupul sfantului nu a putrezit niciodata si s-a dovedit a fi  purtator de mari daruri: vindeca bolile trupesti si sufletesti, aduc ploaia pe timp de seceta, lucru ce face ca lacasul sa fie asaltat de numerosi pelerini. Legenda spune ca moastele sfantului au fost cumparate de Barbu Craiovescu de la un turc cu aur. Turcul banuia ca va lua o suma importanta echivalenta cu greutatea moastelor. Insa dragostea banului față de moaste are alt deznodamant: asezate pe un taler, intr-adevar cantaresc greu, dar cand banul Craiovescu pune galbenii talerul se echilibreaza la o suma mica. Acest lucru face ca turcul sa exclame: „Vezi, vezi, cum crestin la crestin trage”. Se mai spune ca la 1763 cand epidemia de ciuma cuprinsese Bucurestiul, este adusa racla cu moastele Sfantului Grigorie Decapolitul in fata Mitropoliei, iar in urma rugaciunilor tinute ciuma a început sa dea inapoi disparand definitiv. In anul 1656 Constantin Voievod, doneaza o racla de argint in care sa fie asezate sfintele moaste.

Constantin Brancoveanu doneaza manastirii un clopot , obiect de o inestimabila valoare si icoana facatoare de minuni a Sfintei Ana.

Dupa inchinare si rugaciune, ne indeptam spre Petrosani. Ne rugam la Manastire Lainici.

 Mânăstirea Lainici este o mănăstire ortodoxă de călugări din România situată în defileul Jiului, județul Gorj la 32 de kilometri de Târgu-Jiu și la 25 de kilometri de Petroșani, aparține de Arhiepiscopia Craiovei, Mitropolia Olteniei. Mănăstirea are hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.

Biserica veche a mânăstirii, construită la începutul secolului al XIX-lea, apare în Lista monumentelor istorice din județul Gorj.

Actuala șosea ce tranzitează trecătoarea din Defileul Jiului a fost construită începând cu anii 1880 de meșteri pietrari aduși din Italia. S-a continuat în perioada interbelică și s-a asfaltat abia după anii `50. În paralel, începând cu perioada interbelică, s-a construit și linia ferată Bumbești-Jiu–Livezeni având 38 de tuneluri. Până în 1880, trecătoarea principală între Oltenia și Ardeal, din zona Gorj și Hunedoara, era Pasul Vulcan, drumul lui Mihai Viteazul, pe acolo pe unde a trecut domnitorul Țării Românești, în anul 1600, când a unit pentru prima dată Principatele Române. Se pornea din Turcinești, se trecea prin Schela, Arsuri, Pasul Vulcan, la o altitudine de 1621 m, și se cobora în Vulcan, Paroșeni, Valea Jiului. Mânăstirea Lainici era izolată total. Se ajungea foarte greu aici pe cărări, pe marginea albiei Jiului.

In curtea Mânăstiri Lainici  se spune ca exista o comoara a vietii, intitulata „Scara Vietii”.

Apoi ne continuam calatoria  spre Petrosani  si trecem prin Defileul Jiului.

Parcul Național Defileul Jiului este o arie protejată de interes național, situată în sud-vestul țării, pe teritoriile județelor Gorj și Hunedoara.

Actuala șosea ce tranzitează trecătoarea din Defileul Jiului a fost construită începând cu anii 1880 de meșteri pietrari aduși din Italia. S-a continuat în perioada interbelică și s-a asfaltat abia după anii `50. În paralel, începând cu perioada interbelică, s-a construit și linia ferată Bumbești-Jiu–Livezeni având 38 de tuneluri. Până în 1880, trecătoarea principală între Oltenia și Ardeal, din zona Gorj și Hunedoara, era Pasul Vulcan, drumul lui Mihai Viteazul, pe acolo pe unde a trecut domnitorul Țării Românești, în anul 1600, când a unit pentru prima dată Principatele Române. Se pornea din Turcinești, se trecea prin Schela, Arsuri, Pasul Vulcan, la o altitudine de 1621 m, și se cobora în Vulcan, Paroșeni, Valea Jiului. Mănăstirea Lainici era izolată total. Se ajungea foarte greu aici pe cărări, pe marginea albiei Jiului.

Apoi, ne continuam calatoria spre Petrosani si ne oprim la cazare la pensiune 3*, unde luam cina si innoptam.

ZIUA II: Hateg - Manastirea Prislop – Manastirea Lainici – Manastirea Surpatele – Curtea de Arges – Bucuresti (aprox. 520 km)

Micul dejun. Ne indreptam spre Mânăstirea Prislop (Hateg – jud. Hunedoara), locul unde se află mormântul Parintelui  Arsenie Boca, printre cele mai importante centre de pelerinaj din Romania.

Ajungand la Prislop, intram pe Poarta in stil Maramuresean sculptata de Parintele Arsenie Boca, unde ne-a fost lasat cel mai important testament al neamului romanesc. Fiecare simbol de pe aceasta poarta reprezinta un mesaj al Parintelui Arsenie Boca pentru intregul popor roman.

Manastirea Prislop este cunoscuta si sub numele de "Silvas", dupa satul Silvasu de Sus, gasit pentru prima data in documente in anul 1360. La 200 de metri de actuala biserica se afla locul numit "La Manastirea Batrana", dovada existentei acolo a unei manastiri mai vechi, din lemn.

Nu se cunosc începuturile mânăstirii. Deoarece era amplasată pe pământuri care ținuseră de nobilii români din Ciula, se poate presupune că ei au fost ctitorii laici ai locașului. Nu se poate vorbi, cu nici un fel de date pozitive, despre vreo sihăstrie din secolele XIII-XIV. Există o singură mărturie care este consemnată despre prezența lui Nicodim de la Tismana, în Ungaria medievală. Ea este însemnarea de pe Evangheliarul său: „Această Sfântă Evanghelie a scris-o popa Nicodim în Țara Ungurească în 1404-1405”. Lui Nicodim tradiția i-a pus în seamă un lung șir de alte mănăstiri care au fost întemeiate ulterior. În adevăr, nici cea mai mică relație nu se poate face între Prislop și Nicodim de la Tismana.

De-a lungul timpului mii de pelerini au ajuns la aceasta manastire vestita, unde se roaga si unde s-au  intamplat multe minuni, inca nescrise. Manastirea Prislop poate fi numita „Calea spre Dumnezeu”. Manastirea Prislop este un loc binecuvantat de Dumnezeu, iar poenita ei este considerata „Poeniţa Maicii Domnului”.

Mânăstirea Hurezi inaltata in 1693 de domnitorului Constantin Brancoveanu, a fost inclusa in 1993 in patrimoniul UNESCO.

Printre manastirile monumente istorice, care impodobesc pamantul romanesc, Manastirea Hurezi este considerata, impreuna cu schiturile sale, ca cel mai reprezentativ complex de arhitectura, pentru „stilul brancovenesc”.

Este asezata in partea de nord a judetului Valcea, la poalele muntilor Capatanii, strajuita de codrii, a carui liniste o tulbura doar cantecul huhurezilor, acele pasari de noapte care au dat, probabil, numele acestor locuri si al manastirii.

Apoi ne rugam la Manastirea Curtea de Arges.

Curtea de Argeș a fost prima capitală a Țării Românești și păstrează cele mai importante edificii bizantine de pe teritoriul României, printre care se numără Biserica Domnească, monument de secol XIV aflat pe lista indicativă a UNESCO. Important centru politic și economic în timpul epocii medievale, Curtea de Argeș a decăzut după mutarea cetății de scaun a Țării Românești la Târgoviște, dar își recapătă prestigiul în timpul perioadei interbelice odată cu desemnarea catedralei Mânăstirii Curtea de Argeș ca necropolă regală. La Curtea de Argeș s-au născut câțiva dintre domnitorii cei mai importanți din istoria medievală a Țării Românești (Neagoe Basarab, Vlaicu Vodă, Mircea cel Bătrân) dar și personalități marcante ale perioadei interbelice precum Urmuz și Florian Ștefănescu-Goangă. Curtea de Argeș este considerat “orasul regal”.

Urmand traseul dat facem oprire la Manastirea Curtea de Arges. Mânăstirea Curtea de Argeș a fost ctitorită în vremea lui Neagoe Basarab (1512-1517). Este cunoscută și ca Biserică Episcopală și poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. În apropierae Mănăstirii, spre răsărit, a fost construita, din ordinul lui Carol, o frumoasă Reşedinţa Regală, ridicată dintr-o cărămidă specială. Mânăstirea oferă publicului larg o splendoare arhitecturală, dar și o legendă pe măsură. Vreme de peste 500 de ani, până în 1893, sfintele ei moaște au stat în această catedrală, considerata  cea mai veche biserică de zid din Țara Românească. Ziua ei de pomenire, 7 decembrie, s-a adăugat hramului catedralei, Sfântul Nicolae, alcătuind împreună un corolar sacru numit, încă din veacul al XIX-lea, „Zilele de lumină ale Argeșului”.  Vizitam si  paraclisul Mănăstirii Curtea de Argeș, care este o frumoasa ctitorie a lui Neagoe Basarab.

Apoi vizitam Mormintele Regale de la Curtea de Argeș.

În noua necropolă regală au fost înmormântați Regele Mihai I (16 decembrie 2017) și Regina Ana (13 august 2016) si a celorlati membri ai familiei regale ai Romaniei.

Din noiembrie 2019, regii și reginele României se odihnesc împreună la Curtea de Argeș, alături de Basarabi. Regele Carol I, Regina Elisabeta, Regele Ferdinand I şi Regina Maria, Regele Carol al II-lea, Regina Elena, Regele Mihai și soția sa Ana își dorm aici somnul de veci, în vechea catedrală sau în noua necropolă regală.

Apoi  ne indreptam spre Bucuresti.

Sosire in Bucuresti dupa ora 21 (in functie de trafic).