Tariful include:

• transport autocar
• vizitele si deplasarile din program
• insotitor de grup
• vizita la degustare de vinuri

Tariful nu include:

• intrari la castel: 3.5 euro/pers.

Intalnire la ora 6.30. Ne deplasam catre Litoralul Romanesc, unde vom face scurt popas pentru fotografii . Ne continuam traseul catre Kavarna . In jurul pranzului vom ajunge la Balcic, unde vizitam Castelul Reginei Maria si Gradina Botanica. Timp liber pentru plimbare pe faleza din Balcic si degustare de vinuri la castel. Ghidul ne va vorbi despre vinuri in limba romana. Apoi vom merge la Crama regala de unde se pot procura vinuri alese. Dupa aceea ne plimbam la malul marii.

Castelul a fost construit pe un teren oferit reginei de către bancherul Ioan Hrissovelonis, teren mărit prin achiziționarea de către statul român a altor terenuri vecine de la localnici. Lângă palat s-a construit un minaret, accentuând ambianța orientală. Vila "Cuibul singuratic" a fost proiectată de arhitectul E. Guneș și a fost construită între anii 1925 și 1929. A doua clădire a domeniului regal de la Balcic era vila Mavi Dalga („Valul albastru” în limba turcă), compusă din 16 camere, în care se aflau apartamentele principelui Nicolae și ale doamnelor de onoare. Lângă ea se afla „Casa Suitei”, având camerele distribuite în formă de potcoavă, cu colonade spre mare și coloane spre interior. Unul dintre vizitatorii celebri la Castelul din Balcic a fost Paul Morand, scriitor și diplomat, care a fost găzduit în palatul reginei.

La restituirea Cadrilaterului către Bulgaria prin Tratatul de la Craiova din septembrie 1940, castelul a trecut din proprietatea ramurei române a familiei Hohenzollern-Sigmaringen în cea a ramurei bulgare a familiei Saxa-Coburg-Gotha (din care se trăgea și Regina Maria). În septembrie 1944, Armata sovietică s-a cantonat în castel care a fost integral prădat inclusiv ușile și ferestrele. În anii 1950, Partidul Comunist Bulgar a decis renovarea și transformarea castelului în „casă de odihnă” pentru activiștii săi. În anii 1960 a fost transformat în muzeu, autoritățile culturale bulgare încercând să facă rost de mobilă, tablouri și icoane în stilul celor care apăreau în puținele fotografii figurând interiorul Castelului, așa cum arăta inițial. Grădina a devenit atunci botanică, trecând în custodia Universității din Sofia.

Cap Kaliacra

Pe vremea dacilor, se ridica aici o cetate, numită Tirizis. Grecii au redenumit-o Kali Akra, însemnând "bun adăpost" (față de vânturile din nord-est), denumire păstrată până în epoca bizantină și preluată de turci, sub forma Celigra. În sec. al XIV-lea, Despotatul Dobrogei și-a stabilit aici capitala sa, în timp ce călugării au transformat peșterile din faleză în schit.

În anul 1396, cetatea a fost asediată de turci și salvată prin intervenția voievozilor munteni, dar în 1421 ea a fost cucerită și distrusă. Legenda locală spune că 40 de fecioare s-au aruncat de pe faleză în mare, ca să nu fie prinse de turci. Cetatea a fost ruinată definitiv, cisternele fiind distruse în acest război și în cele care au urmat.

Între anii 1913-1916 și 1918-1940, capul a făcut parte din județul Caliacra, România. În anii 1930, naturalistul român Grigore Antipa a întemeiat aici o stațiune de cercetări zoologice marine a Institutului Bio-Oceanografic din Constanța, care, după război, a adăpostit un pluton de grăniceri bulgari și ale cărei ruine se mai văd încă la dreapta șoselei care duce la cetate, la un kilometru spre apus de aceasta.